10 febbraio 1947, firmati a Parigi i trattati di pace con Italia, Romania, Ungheria, Bulgaria e Finlandia

di GIANINA ADREI-

VITERBO – James Byrnes, allora segretario di Stato nell’amministrazione americana negli anni 1945-1947 e che aveva partecipato in prima persona alla presa delle decisioni contenute nei trattati di pace. dichiara: “l’evento avvenuto il 10 febbraio potrebbe avere un’influenza tragica sul futuro del mondo”, richiamando l’attenzione sul fatto che “i trattati di Parigi non sono altro che il preludio di altre catastrofi”

La Romania era dalla parte degli alleati sconfitti dell’Asse, come Germania, Giappone, Italia, Ungheria, Bulgaria, Finlandia e Slovacchia.

La delegazione che doveva rappresentare la Romania alla Conferenza era guidata dal Ministro degli Affari Esteri e Vicepresidente del Governo, l’ex Primo Ministro liberale Gheorghe Tătărescu, ma distaccato da Gheorghe Gheorghiu-Dej e Ion Gheorghe Maurer, esponenti di spicco del partito comunista Festa a Mosca Romania, il trattato di pace ha segnato l’inizio di una lunga era in cui il nostro Paese è stato gettato nella sfera di influenza dell’URSS.

Dal 23 agosto 1944 fino alla Vittoria sulla Germania (9 maggio 1945), accanto ai paesi della coalizione anti-hitleriana, la Romania fece uno sforzo colossale (militare, ma soprattutto economico – prodotti petroliferi, cibo, infrastrutture, servizi, ecc.) per una vittoria il più rapida possibile sulla Germania di Hitler.
In questo breve lasso di tempo (23 agosto 1944 – 9 maggio 1945), secondo alcuni calcoli fatti da politici ed esperti stranieri, la Romania si classificò QUARTA all’interno della Coalizione Anti-Hitler, per il sacrificio compiuto.

Nonostante il colossale contributo portato dalla Romania all’altare della Vittoria, le Grandi Potenze Alleate e Associate negli anni della Seconda Guerra Mondiale NON RICONOSCONO LA ROMANIA COME PAESE COBELLIGERANTE.

I danni di guerra imposti dall’URSS alla Romania furono di $ 300.000.000, essa recuperò la Transilvania settentrionale trasferita da Hitler all’Ungheria attraverso la dittatura di Vienna, ma perse la Bessarabia, la Bucovina settentrionale e la Terra di Herța a favore dell’Unione Sovietica, e la Dobrogea meridionale (la Quadrilatero ) a favore della Bulgaria.

I confini fissati allora sono quelli dell’odierna Romania, ad eccezione dell’isola di Serpi, donata da Petru Groza al suo amico del Cremlino Iosif Stalin, nel 1948.

Il crollo dell’Unione Sovietica ha causato cambiamenti nei confini in Europa, ma non Ha portato ad alcuna revisione dei trattati.

Traduzione romeno:
10 februarie 1947, la Paris fusesera semnate tratatele de pace cu Italia, Romania, Ungaria, Bulgaria si Finlanda
James Byrnes,la vremea respectiva secretar de stat in administratia americana in anii 1945-1947 si care participase personal la luarea deciziilor inscrise in tratatele de pace. declara: “evenimentul care s-a realizat la 10 februarie ar putea avea o influenta tragica asupra viitorului lumii”, atragand atentia ca “tratatele de la Paris nu sunt altceva decat preludiul unor alte catastrofe”

România se afla de partea aliaților înfrânți ai Axei, cum Germania, Japonia, Italia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda și Slovacia.

Delegația care urma să reprezinte România la lucrările Conferinței a fost condusă de ministrul de externe și vicepreședinte al guvernului, fostul prim-ministru liberal Gheorghe Tătărescu, secondat însă de Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, lideri marcanți ai Partidului Comunist înregimentat Moscovei.Pentru România, tratatul de pace a însemnat debutul unei lungi epoci în care țara noastră a fost aruncată în sfera de influență a URSS.

Din 23 august 1944 până la Victoria asupra Germaniei (9 mai 1945), fiind alături de ţările Coaliţiei antihitleriste, România a depus un efort colosal (militar, dar mai ales economic – produse petroliere, alimente, infrastructură, servicii etc.) pentru apropierea cât mai grabnică a Victoriei asupra Germaniei hitleriste.
În acest interval de timp scurt (23 august 1944 – 9 mai 1945), conform unor calcule facute de oameni politici şi experţi străini, România s-a situat pe locul PATRU în cadrul Coaliţiei antihitleriste, datorită sacrificiului depus.

În ciuda aportului colosal, adus de România pe altarul Victoriei, Marile Puteri Aliate şi Asociate în anii celui de-al Doilea Război Mondial NU AU RECUNOSCUT ROMÂNIA CA ŢARĂ COBELIGERANTĂ.

Daunele de război impuse de catre URSS României au fost $300.000.000, primea înapoi Transilvania de Nord transferată de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena, dar pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în favoarea Uniunii Sovietice, și Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) în favoarea Bulgariei.

Frontierele fixate atunci sunt cele de astăzi ale României, cu excepţia Insulei Şerpilor, făcută cadou de către Petru Groza prietenului lui de la Kremlin Iosif Stalin, în 1948.

Prăbușirea Uniunii Sovietice a provocat schimbări ale granițelor în Europa dar nu a
nu a dus la vreo revizuire a tratatelor.

image_pdfEsporta in PDFimage_printStampa la pagina
LEGGI TUTTE LE NOTIZIE